Stimulente pentru biciclete și eBike în Italia: ce să ceri

Pe 4 mai 2020, în prima zi în care italienii puteau solicita bonusul guvernamental de mobilitate, fereastra de aplicare online s-a închis în câteva ore: 215 milioane de euro dispăruți în mai puțin de o zi, peste 600.000 de rambursări plătite, cu o medie de 332 de euro fiecare. Rămâne cel mai mare stimulent direct de achiziție pe care Italia l-a derulat vreodată pentru biciclete și eBike-uri, și e încă reperul la care se raportează fiecare propunere ulterioară privind stimulentele pentru eBike. Merită să revizităm ce s-a întâmplat de fapt, ce supraviețuiește astăzi și pentru ce ar trebui să pledeze un magazin de biciclete acum.

Precedentul: bonusul de mobilitate din 2020

Bonusul din 2020 s-a născut ca o măsură de urgență, legată de reducerea presiunii asupra transportului public în timpul pandemiei, dar efectul lui a mers mult dincolo de urgența în sine. A ajutat la impulsionarea vârfului de vânzări din acel an: 2,01 milioane de biciclete vândute în Italia, cu 17% mai mult decât în 2019, încă punctul maxim al ultimului deceniu. De atunci tendința s-a inversat puternic — minus 10% în 2022, minus 23% în 2023 și 1,303 milioane de unități în 2025. Ce a dovedit bonusul de mobilitate este ceva ce fiecare proprietar de magazin a văzut întâmplându-se pe propria podea de vânzări: când un stimulent e imediat, simplu de solicitat și pare bani reali chiar acum, cererea răspunde instantaneu. Problema e că nimic de atunci nu l-a egalat — stimulentele regionale sau legate de venit care au urmat nu s-au apropiat nici pe departe, nici în acoperire media, nici în volum.

De ce piața are din nou nevoie de el

Contextul dezbaterii actuale despre stimulente e diferit de 2020, și mai fragil. Volumul general de afaceri al comerțului italian de biciclete a scăzut de la 3,2 miliarde de euro în 2022 la aproximativ 2,5 miliarde în 2025, în timp ce marjele s-au contractat de la 7,6% în 2021 la 3,2% în 2023. Pe acest fundal, eBike-urile sunt aproape singurul segment care încă crește ca pondere din piață: reprezintă acum aproximativ 20% din unitățile vândute în Italia, în creștere de la 10% în 2017 (anul în care vânzările de eBike au sărit de la 56.200 la 124.000 de unități, o creștere de 120% în douăsprezece luni). Germania a trecut deja punctul de răscruce, cu eBike-urile depășind bicicletele tradiționale la 53% din vânzări în 2024 — aceea e direcția în care se îndreaptă întreaga piață. În Italia, însă, prețul de intrare rămâne o barieră reală pentru o mare parte dintre potențialii cumpărători, mai ales navetiștii, care sunt cel mai natural public pentru un eBike urban.

TVA redus: cererea mai durabilă

Dacă bonusul unic este măsura cea mai vizibilă, o cotă redusă de TVA pe biciclete — și pe eBike-uri în special — este cererea mai structurală pe care sectorul o face legiuitorilor de ani de zile. Logica oglindește ceea ce alte țări europene fac deja: să trateze bicicleta ca infrastructură de transport sustenabil, nu ca un bun de lux discreționar. O cotă de TVA mai mică ar avea un efect permanent asupra prețului, fără tiparul de boom-and-bust pe care schemele de tip click-day tind să-l producă, unde cererea e comprimată artificial într-o singură fereastră și apoi tace luni de zile. Pentru un magazin, o măsură structurală precum TVA redus are și un avantaj foarte practic: e previzibilă. Nu produce vârfurile de comenzi urmate de luni de tăcere care au făcut planificarea inventarului atât de greu de gestionat în anii bonusului de mobilitate.

Ce să ceri, și în ce ordine

Dacă ar fi să le clasific după impactul real asupra unui magazin cu departament de service, stimulentele de utilizare ar veni primele — rambursări kilometrice, subvenții pentru navetiști, deduceri fiscale pentru angajatorii care își încurajează personalul să meargă cu bicicleta la muncă — pentru că răsplătesc oamenii care rulează tot anul, ceea ce înseamnă mentenanță recurentă, nu doar o achiziție unică. TVA redus ar veni în continuare, pentru efectul său permanent asupra prețului. Bonusurile directe de achiziție ar veni ultimele: utile pentru a stimula cererea, dar trebuie proiectate mai bine decât în 2020 — plafonate după venit, întinse în timp în loc de o singură zi de click și, mai ales pentru eBike-uri, legate de o configurare inițială sau o verificare de siguranță efectuată de un magazin. Asta ar conecta stimulentul public de siguranță și de gestionarea corectă a garanțiilor, care în 2026 rămâne cea mai mare bătaie de cap operațională pentru oricine vinde și repară eBike-uri.

Un magazin care vrea să fie pregătit pentru următorul stimulent, indiferent de forma pe care o ia, are nevoie în principal ca datele să-i fie în ordine: fișe de clienți, istoric de service, termene de garanție. Exact pe acest teren lucrează CrankPal — o platformă de gestiune a magazinului construită pentru atelierele de biciclete. Dacă vrei să vezi cum să-ți ții inventarul și clienții pregătiți pentru următorul val de cerere, aruncă o privire pe platforma CrankPal pentru magazinele de biciclete.